Vacanta foodie la Londra

Nu-mi vine sa cred ca a trecut deja mai mult de o luna de cand am fost la Londra. Dar, ca de fiecare data cand va povestesc despre o vacanta de-a mea, ma bucur ca am ocazia sa retraiesc acele zile. Si sincer sa va spun, abia acum am si eu ocazia sa ma uit pe toate fotografiile facute atunci. Pur si simplu am reintrat in ritmul cotidian si am si uitat ca am fost in concediu.

   
Vacanta asta a fost planuita cu mare accent pe experientele culinare londoneze, deoarece in celelalte doua vizite aveam alte prioritati :). Am fost surprinsa sa aflu in cercetatile mele premergatoare cate locuri ofertante din punct de vedere gastronimic exista in orasul asta.

Cel mai mult mi-am dorit sa ajung la Borough Market, la Ottolenghi, la Whole Foods si la un restaurant bun. Am indurat un frig aprig, cele mai reci zile de martie din istoria meteorologica a Londrei si am ajuns in fiecare din locurile astea si in multe altele.

Desi am planuit totul pe zile si ore, cu trasee bine stabilite, in prima zi am schimbat planul si am mers la Ottolenghi. Dupa ce am bifat din mers London Eye, Palatul Parlamentului, Big Ben si Westminster Abbey, am ajuns pe jos in Belgravia, intr-un cartier de lux cu ambasade si  case ca in filme, unde se afla unul din magazinele lui Yottam Ottolenghi.

Incaperea e destul de micuta, dar are o masa de aproximativ 6 persoane unde poti manca. Paralizati de frig, am ales sa ne incalzim putin cu un ceai si sa mancam acolo. Am ales o combinatie de 4 salate care a costat in jur de 14 lire, un ceai de menta proaspata si doua prajiturele: un cupcake cu zmeura si crema de lamaie si un financier cu fructe (aprox 3-4 lire/bucata).

Salatele au fost cu totul altfel decat obisnuitele combinatii de legume proaspete. Am ales niste vinete la cuptor cu sos de iaurt cu menta, o salata din trei feluri de orez si cardamom, salata de sfacla galbena si portocale rosii si o salata de conopida. Din farfuria cu patru sortimente am mancat doua persoane si chiar ne-am saturat.

Seara, a urmat Chinatown unde planuisem sa mancam la un restaurant despre care citisem ca ar fi foarte ok, Joy King Lau, insa, pentru ca nu l-am gasit foarte usor, ne-am razgandit si am intrat intr-un restaurant vietnamez, Leong’s Legend. Am asteptat la intrare cam 15 minute sa intram, deoarece era foarte aglomerat. Cu siguranta am fi plecat dupa 5-10 minute, insa ospatarii ne dadusera deja meniurile si ne-a cam fost jena sa plecam. Dar bine am facut, caci dupa asteptare, am mancat foarte foarte bine. La mese erau peste 80% persoane asiatice care pareau cunoscatoare si alegeau din meniu numai chestii pe care as fi vrut sa le incerc si eu. Insa cum nu ne era foarte foame, am luat doar o portie de dumplings cu porc si creveti cu un sos de ghimbir super bun si niste porc dulce acrisor.

Porcul asta, desi nu era pregatit intr-un mod light&healthy, a fost foarte foarte bun. Desi nu as fi vrut sa mananc, parca nu ma puteam opri :). Din pacate, n-am mai ajuns la restaurantul asta, asa cum ne-am propus, insa data viitoare sigur revin, pentru ca mi-a ramas gandul la niste pastai si la o supa interesanta cu multe legume asiatice, intr-un bol enorm.

In Chinatown am gasit si un supermarket asiatic unde erau tot felul de ingrediente specifice, vase de gatit, legume, ciuperci deshidratate, condimente si tot ce ti-ai putea dori pentru a gati mancare chinezeasca autentica.

 Am citit ca la restaurantul Four Seasons s-ar gasi cea mai buna rata crocanta din Chinatown, dar, din pacate, n-am apucat sa o incerc.

Una din destinatiile turistice de pe lista, a fost Jamie’s Italian :). L-am ales pe cel din Covent Garden si cu ocazia asta am vizitat si Covent Garden Market, unde am vazut si un alt restaurant de-al lui Jamie, Union Jacks care mi s-a parut ca arata foarte bine si daca n-ar fi fost asa frig, poate ne-am fi oprit si acolo sa incercam ceva din meniu.

 

Separat am luat o salata de crab la aperitiv (10 lire), un meniu doar cu fel principal – vita la cuptor cu risotto de orz plus o carafa de vin (10 lire) si inca un desert, un cheesecake cu ananas si apa de trandafiri (6 lire). Dintre toate, m-a dat pe spate vita cu risotto care avea si niste flori de leura ca decor (pe care le-am mancat, bineinteles 🙂 ). A fost cea mai buna carne de vita pe care am mancat-o vreodata. Iar risotto, a fost atat de bun, incat cum m-am intors in tara, mi-am cumparat o punga de orz :). Inca n-am inceput-o dar sigur pun si aici o reteta.

Dupa 4 zile de asteptare am ajuns si la Borough Market pentru ca piata cu produse este deschisa doar de joi pana sambata, iar martea si joia sunt deschise doar tarabele cu mancare.

Dupa ce ne-am invartit pe la toate tarabele cu mancare si am fost descurajati de cozile foarte mari, ne-am oprit la un stand cu sandvisuri cu carne de rata care a fost bunut, insa putin cam uscat. Ne-am mai luat si o felie de cheesecake de casa, care a fost ok dar nu fantastic.

Ne-am oprit la Bubbleology, un local tare simpatic unde se pregatesc bauturi cu “bule”. De fapt, bulele sunt niste boabe de tapioca cu diverse arome. Baza bauturii e din ceai sau lapte, la care se adauga indulcitori si arome (cam artificiale, ce-i drept) si apoi se adauga perlele de tapioca, pe care le tragi printr-un pai foarte gros si le spargi intre dinti :).

Noi am mancat un guacamole foarte foarte bun, intr-o portie destul de mare (aprox. 5 lire) si niste chiftelute vietnameze cu niste legume murate excelente (tot in jur de 5 lire).

Totusi, ca sa nu plec cu mana goala, am intrat la Laduree, sau cum ne place sa-i spunem, “muzeul Laduree”, caci nici poze nu aveai voie sa faci. Mi-a fost rusine sa stau la coada (bineinteles ca era coada!) pentru doua macarons, asa ca am luat 4: cu apa de portocale, cu trandafiri, cu caramel sarat si cu cafea. Nu zic, au fost bune, dar sa stiti ca nu mi s-a parut ca ar merita 1.9 lire bucata. Am mancat la noi macarons mult mai bune de atat (de la Andie, de la Cata si chiar de la Starbucks 🙂 ).

Lihniti de foame, ne-am oprit la Pret a manger-ul de vis-à-vis si am mancat un delicios wrap cu halloumi si harissa (aprox. 4 lire) si o supa cu pui si curry. Pret-ul este restaurantul de tip fast food sanatos, cel mai intalnit in Londra. Oriunde te-ai duce, n-ai cum sa-l ratezi. Uneori, pe aceeasi straduta, gasesti doua. In principal, mancarea lor e promovata ca fiind sanatoasa, fara aditivi si conservanti. Nu pot garanta pentru asta (mai ales ca mi-am luat o limonada care era 100% sare de lamaie), insa pot sa va spun ca mancarea pe care am mancat-o acolo (cam de vreo 3-4 ori) parea mereu proaspata, era gustoasa, iar gama de produse e foarte larga si inedita pentru un “fast food”. Adica am mancat o salata cu cray fish si avocado delicioasa, o supa minestrone si niste sandvisuri vegetariene foarte bune. Nici preturile nu sunt foarte mari, fara de alte locuri, de exemplu, supa miso este 1 lira :).

Desi am fost prin toate locurile astea, tot am cateva pareri de rau ca nu m-am intors cel putin inca o data in Chinatown, ca n-am intrat in supermarketul japonez pe care l-am gasit in Soho (caruia nu i-am retinut nici macar numele), ca n-am mai mers macar inca o data in Borough market, ca n-am prins nici o piata a agricultorilor locali, ca am pierdut vremea la Harrods, ca n-am facut un picnic in Greenwich sau in Regent’s Park (cel mai frumos parc din Londra, dupa mine) si mai ales ca n-am avut inca o geanta in care sa mai aduc bunatati :).

Oarecum, consider Londra un fel de “home away from home” si de cate ori ajung acolo simt ca acolo e locul meu. E un foodie paradise care nu seaca niciodata de resurse si e un oras superb. Nu stiu daca m-as obisnui cu vremea mohorata, dar daca mi-ar oferi cineva ocazia sa ma mut acolo, nu cred ca as refuza :).