Weekendul trecut am fost la mare, in Vama Veche, mai exact. Si despre ce pot sa va povestesc, daca nu despre mancare? 🙂
Am gasit un restaurant cu specific unguresc unde mancarea se pregateste in ceaune, chiar in mijlocul curtii, printre mese.
Ne-am ales:
ceafa de porc cu sos de miere si usturoi
gulas de vita cu cartofi si galuste
un maaare ciolan la cuptor
pulpe de pui umplute cu ficatei
ciuperci umplute cu ficatei
si papricas din peste pe taitei cu branza si marar.
Papricasul a fost delicios, preferatul meu. Toate astea s-au impartit la 7 oameni, in vreo doua vizite. Ne-a placut si pentru ca terasa era mult mai linistita decat restul de prin Vama. Servirea a fost foarte ok, am primit si cate o tarie din partea casei :P, iar patronul a fost foarte amabil, ne-a prezentat cu rabdare meniul si s-a asigurat ca totul a fost ok. Mai rar am intalnit asta.
Restaurantul se numeste Povestea ceaunului si il gasiti si pe facebook :). Cat despre preturi, sunt intre 15 si 28 de ron, iar ciolanul cu doua garnituri e 55, dar mananca lejer doua persoane, daca nu trei.
Apoi am fost la cherhana (cea de pe plaja) unde am comandat un calcan de doua kile si ceva 😀 din care au mancat 6 persoane, iar eu am vrut sa incerc midii pe plita cu legume.
Mancarea a fost gustoasa, insa pentru conditiile oferite si lipsa de complexitate in prepararea mancarii (pestele se prajea doar cu sare pe plitele din fata cherhanalei), cred ca preturile sunt cam exagerate. Din cate imi amintesc, a costat 10 ron suta de grame de calcan si 15 ron 200 de grame de midii.
Oricum, a fost o experienta placuta pentru ca n-am mai asistat niciodata la devorarea unui astfel de monstru :D.
Bineinteles ca n-am ratat porumbul copt si nici cafeaua de la Stuf.
Spre surprinderea mea, inca imi mai place in Vama :). Si m-as mai duce 🙂
Anonymous says
Mancarea ungureasca rulessssssssssss!!!!!Paula
Zazuza's Gulaschsuppe says
hmmm… mi s-a oferit ocazia sa merg weekendul asta la mare la noi si-am zis pas. acum, daca ma uit la mancarea asta, parca imi pare usor rau :)), insa pe bune si pe bune, nu mai suport litoralul romanesc :))
Antonina says
Ce de bunatati.. si cum arata ciolanul ala.. demential ! cat despre litoral, m-am cam saturat si eu.. dar parca as trage o fuga numai pt bunatatile astea 😉
Andreea says
@Paula : eu nu mai incercasem mancare ungureasca, dar intr-adevar e foarte buna
@Zazuza&Antonina : intr-adevar litoralul romanesc e cam jalnic, dar eu inca mai am ceva rabdare :).in cativa ani cred ca o sa renunt si eu de tot la el.oricum, cred ca se gasesc restaurante unguresti bune si prin alte locuri mai atractive :).dar daca ajungeti din intamplare prin Vama Veche, sa stiti ca aveti si o alternativa ok.
Victor says
Am fost si noi pe 12 mai 2012 la “Povestea Ceaunului”…NASOALA EXPERIENTA!…Terasa era goala si linistita.Judecand dupa atentia ce ni s-a acordat la sosire, am fi zis ca totul va fi ok.Dar, surpriza, fata amabila care ne luase comanda ne-a adus prima data felul doi; uitase ca am comandat si supa…In asteptarea supei, ne-am hotarat sa atacam mancarea adusa-aripioare de pui cu sos picant.STUPOARE!!! Trei dintre noi care apucaseram sa muscam din aripioare am scuipat toti simultan! CARNEA MIROSEA A HOIT! Ne priveam unii pe altii mirati, pt ca nu ne venea sa credem. N-am mai patit asa un atentat pana acum.Oare asa procedeaza de obicei, ascund carnea stricata sub un sos picant, sau a fost un accident!?Chelnerita, pe care am chemat-o imediat, a luat repede farfuria si a sters-o si de pe nota de plata. Oricum, explicatiile fetei n-au putut sterge gustul oribil care ne-a urmarit pana la finalul mesei. “Mai poftiti pe la noi!” ne-a urat ea la plecare. Sigur, sigur…Povestea ceaunului…
Andreea says
Buna Victor! Imi pare rau ca ai avut o experienta asa urata, dar ma bucur ca ai impartasit-o. E bine sa stim ca trebuie sa avem si grija in anumite locuri. Noi cand am fost, mancarea a fost foarte ok si nu au fost probleme. Am fost un grup mare, de vreo 10 persoane si am mancat de toate. Pentru ca ne-a placut, am si mers de mai multe ori. Acum, daca voi mai merge, chiar voi fi foarte atenta la ce imi pun in farfurie.